Am petrecut un week-end la Rimetea (jud. Alba). Într-o pensiune ungurească, într-un sat tradiţional unguresc. A fost foarte fain, o experienţă care merită repetată. Maghiarimea izolată dinTransilvania periferică a dezvoltat un simţ deosebit al pitorescului. Cel glorificat de Blaga în Spaţiul mioritic, cu referire la satul tradiţional românesc. Trei zile sub Piatra Secuiului, impunătoare, impresionantă, inevitabilă, întotdeauna vizibilă din Remetea. A fost agroturismul la care ne asteptam, realitatea virtuală (reclama de pe internet) a corespuns cu realitatea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.