Cred că există doar două feluri de oameni: cei
care își explică lumea în cuvinte și alții care o măsoară în numere. There is
beauty in numbers. Pot fi de acord, în principiu, dar eu fac parte din jumătatea cu cuvintele.
M-a chinuit matematica de timpuriu, am făcut multă în vremurile trecute și m-am
simțit prost și inutil că nu am înțeles-o în țara în care toți pionierii și
uteciștii trebuia să devenim ingineri și să construim drumurile, podurile,
blocurile, cu alte cuvinte, infrastructura socialismului târziu. Acum am ajuns
în vremurile pernicioase în care cei care gândesc în numere se ajută de niște
auxiliari alfanumerici. Oricum, eu cred că societatea actuală e în derivă și se
va izbi de un gard imaginar pentru simplul fapt că e condusă de absolvenți de
științe reale și umaniștii au fost trași pe linie
moartă. Lucrurile merg prost cînd nu înțelegi decât realități numărabile, deși
trăiești între oameni, care gândesc și încă mai simt ca niște ființe. Nu ca
niște mașini supuse calculului numeric. Oamenii de știință exacți sunt închiși
în nișa lor și nu mai pricep decât niște realități înguste de performanță. Își
numără micile lor sclipiri de inteligență și numesc asta scientometrie. Și au
pretenția ca prin aceste minabile paturi ale lui Procust postmodern să măsoare
tot. Am auzit azi că sunt laureați Nobel care n-au scris nici o carte și că e
foarte ok așa. Că a scrie cărți e desuet. Poate că așa este, dacă ar fi doar cărți
cu numere, formule, rezultate experimentale între două coperți. Că acelora din științele exacte le este
absolut suficient să scrie doar articole. Le doresc să scrie cât mai multe, să
le publice doar în reviste open acces, doar în format digital pe servere care o să dispară peste 20 de ani,
să nu fie citate de nimeni, să naufragieze în neantul internetului. Este, de fapt,
în discursul acesta al științelor tari, o ofensivă pentru devalorizarea operei
narative, a contribuției cu sens pentru înțelegerea realității pe care homo
sapiens a exprimat-o de la începutul lumii oamenilor prin cuvinte și imagini. Abia mai
târziu prin cifre.
La vie est courte, mais on s’ennuie quand même (Jules Renard)
sâmbătă, 16 martie 2024
NOTE ZILNICE
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.