Foamea
Am urmărit ieri, cu pauze, din cauza meciului transmis în același timp, România - Cipru, dezbaterea televizată cu participanții la cursa prezidențială. Nu îmi vine să le zic candidați la președinție, pentru că Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, cei pe care s-ar putea să-i alegem în turul 2 au lipsit. Nu știu dacă românii o să aleagă între cei doi în realitate, că nu sunt Mafalda, dar asta încearcă să ne inducă sociologii realizatori de sondaje de câteva luni încoace. Nu am aflat nimic din dezbatere despre candidați, nu ceva ce încă nu văzusem sau auzisem în spațiul public. Mi s-au părut politicieni tout court, navigând în lumea lor complicată de intrigi și strategii de comunicare și decuplați de la realitatea țării în care trăiesc. Și știu despre ce vorbesc pentru că săptămâna trecută m-am întors de la Iași cu trenul Timișoara - Iași, zis Foamea, la clasa a II-a. Nu am făcut-o ca să am neapărat o experiență de viață, ci din greșeală și din prea mare grabă. Înainte să se plimbe prin țară cu alaiele lor de susținători îmbrăcați cu geci în culorile partidului și să împartă fluturași de campanie, le sugerez tututor politicienilor ce au vorbit ieri la dezbatere să își cumpere un bilet la clasa a II-a la Timișoara - Iași și să facă călătoria asta. O pot lua pe urmele lor și ceilalți participanți la dezbatere, susținătorii din public și ziariștii. Se pot deghiza, dacă vor, ca Vodă Cuza, doar ca să vadă ce țară avem. Ei probabil chiar cred ce vorbesc de acolo din bula lor, că este una europeană, membră NATO, cu fonduri din PNNR, cu procente din PIB la educație, cu tot felul de pretenții de civilizație. Un fel de sentiment românesc al ființei în gip, ca să reiau titlul lui Cristian Tudor Popescu. Concret nu vreau să votez cu niciunul din cei prezenți sau absenți de la dezbatere, dar probabil o voi face în ciuda reținerilor. O voi face, totuși, așa cum pe vremea lui Ceaușescu cumpăram din produsele de proastă calitate de pe rafturile aproape goale ale alimentărilor.
