NOTE ZILNICE

M-am întors din concediu, de pe litoralul românesc, și am făcut 11 ore în mașină.  La dus am făcut cam tot pe atât, deși mult din distanța de aproape 710 de kilometri am parcurs-o pe autostrăzi. Nu are importanță care sunt pentru că este, efectiv, caraghios cum sunt botezate, de la A0 la A10, când sunt numai capete și drumuri expres de legătură. Starea autostrăzilor este simptomatică pentru degringolada  națională din ultimii 35 de ani. Tot timpul m-am întrebat de unde vine această incapacitate a statului român de a-și construi drumuri. Din corupție, incompetență, instabilitate politică, indiferență pentru cetățean? Cred că e un cocktail din toate astea. Când pleci din sudul litoralului ai mai întâi o problemă: nu ai de unde alimenta. Am găsit două benzinării mici, Socar și Lukoil unde coada de mașini ajungea pe prima bandă a carosabilului. O a treia benzinărie, Mol, era închisă temporar.  Asta arată care e nivelul de dezvoltare a sudului Dobrogei în afara sezonului turistic. În Mangalia nu exista acum câțiva ani transport în comun. Nu știu dacă există acum, că nu am verificat. Apoi circulația se blochează undeva la Eforie, pe drumul litoralului, în mai multe puncte. Nu din cauză de accidente, ci de la sensuri giratorii și restrângere de benzi. Deși sunt polițiști de la Circulația rutieră pe la toate sensurile și trecerile de pietoni, traficul e greu de fluidizat. Nu am experimentat asta doar în 2026, ci în ultimii 15 ani în care merg cu mașina pe litoral. În mod normal ar fi trebuit să mă obișnuiesc cu acest blocaj de trafic, dar parcă durează mai mult în fiecare an. Dar nu se compară cu blocajul de pe Valea Oltului. La plecare am ajuns destul de devreme acolo, pe la 10 dimineața și am prins probabil începutul coloanei. Din cauză de prea multe mașini și din cauza restricționării temporare a unui sens pentru lucrările de montare a plaselor de sârmă pe versanți pentru a opri căderea stâncilor pe carosabil, pe mașini și pe oameni, se produc asemenea coloane. Am stat la dus doar o oră și jumătate în ambuteiaj și după ce am trecut am numărat 8 kilometri de coloană de mașini pe sensul opus. M-am întrebat câte ore o fi stat cei care se așezaseră chiar atunci când am trecut eu la capătul coloanei de 8 kilometri. La întoarcere programul Waze, văzând blocajul pe Calea lui Traian, m-a deviat, pe mine și pe alți nefericiți participanți la trafic, prin munți, prin Dăești, Rădăcinești, Perișani, Titești și am revenit pe defileul Oltului după blocaj, undeva pe la Câinenii Mari. Nu am fost niciodată până acum cu mașina pe acolo, dar nu recomand. Sunt drumuri județene și comunale înguste de abia trec două mașini, cu multe denivelări și gropi. La un moment dat drumul era atât de îngust că s-au format coloane de mașini din ambele sensuri care treceau una pe lângă alta frecându-și oglinzile. Și nu era nimeni care să le dirijeze: era pur și simplu totul redus la îngăduința și bunul simț al șoferilor primelor mașini. Și foarte periculos, de altfel. Eu am nimerit în câteva asemenea blocaje în partea drumului dinspre versant și nu l-am invidiat deloc pe șoferul din sens opus, așezat pe partea cu prăpastia. Ieșit pe defileul Oltului am intrat direct într-un blocaj de trafic, la Balota, generat de un accident, unde două mașini s-au izbit destul de tare. Nu părea să fie victime, doar mașini îndoite și airbaguri pușcate. Probabil un șofer grăbit a intrat în depășire pe contrasens și a distrus mașina unui participant la trafic nevinovat. Dacă ar fi după mine un asemenea șofer nu ar trebui să mai aibă niciodată, în viața asta, carnet de șofer. Cât de grăbit poți să fii să depășești pe linie continuă în curbă fără vizibilitate. Să vină un șofer nevinovat și corect din sens opus și să fie lovit din plin de un asemenea neanderthalian cu carnet. Oricum am scăpat și de blocajul acesta și și am intrat pe autostradă la Boița. Acolo străjuiesc de anul trecut niște piloni de la un viitor viaduct al unei autostrăzi care o să străbată, cândva, Valea Oltului. Acești piloni simbolizează, deocamdată, speranța românului că o să se întoarcă de la mare acasă mai ușor decât a făcut-o Ulise în periplul lui maritim de la Troia la Ithaca. Nu pot să estimez când va fi gata acest segment de autostradă. În 2004, când am început cercetările arheologice preventive la Autostrada Bechtel (Transilvania) termenul preconizat de dare în folosință a traseului Brașov-Borș era 2012. Suntem în 2026 și s-a dat în folosință doar un segment de la Ungheni la Poarta Sălajului.  Nu e de mirare că cei care învârt mulți bani în Romania preferă elicopterul. Măcar ajung la timp la sedințe. Până atunci omul de rând e deviat de pe Calea lui Traian, pe Calea lui Decebal, prin munți, pe drumuri înguste și șerpuite, pe care urcau pe vremuri dacii....